Friday, October 2, 2009

Despre vampiri si vampirite

Mărturisesc că nu am nutrit niciodată o fantezie aparte pentru poveştile mitice cu vampiri, trecând de altfel destul de indiferentă, dacă nu iritată pe lângă standurile pline de tricouri şi căni însângerate de figura faimosului Dracula de la poalele Castelului Bran. Ştiu că e la modă True Blood şi toată suflarea adolescentină suspină după eroul ciufulit al seriei Twilight în care vampirii nu sunt altceva decât o specie diferită, o rasă aparte, al cărei rând a venit să fie opresata de majoritatea "normală" ce îi discriminează din simplul motiv că sunt în afară tribului şi deci altfel. Din această perspectivă, se reia de fapt teza clasică a unei poveşti interzise de dragoste între doi iubiţi din tabere antagonistice: în loc de Romeo şi Julieta îi avem pe vampirul Edward şi muritoarea Bella.

În condiţii misterioase şi demne de superstiţii mi-a căzut recent în mâini romanul original de la care a pornit totul - Dracula al lui Bram Stoker. Am citit-o pe nerăsuflate beneficiind şi de avantajul de a nu fi vizionat nici o versiune cinematografică şi încântată că deşi eram în bună cunostiinta de cauză în privinţa sfârşitului (inevitabil?), suspansul şi-a făcut de minune treaba de-a lungul naraţiunii. Deşi se încadrează perfect în categoria horror, naraţiunea se distinge prin eleganţa cu care tensiunea este întreţinută şi ocazional elevată la rangul de teroare, cum este cazul în prima parte, prin jurnalul lui Jonathan Harker, prizonier al răului în castelul blestemat. Conform criticii literare mainstream, românul, ce avea să îl transforme pe Dracula în personaj mitic, implantând tărâmul magic la Transilvaniei în conştiinţă şi imaginarul colectiv global, tratează tema reprimării sexuale din epoca Victoriană cât şi teama (dintotdeauna?) a societăţii patriarhale faţă de expresia şi puterea sexualităţii feminine. Sunt mai mult decât bucuroasă să accept interpretarea şi să îi găsesc suport in text.

I could see in the moonlight the moisture shining on the scarlet lips and on the red tongue as it lapped the white sharp teeth. Lower and lower went her head as the lips went below the range of my mouth and chin and seemed about to fasten on my throat. Then she paused, and I could hear the churning sound of her tongue as it licked her teeth and lips, and could feel the hot breath on my neck...I could feel the soft, shivering touch of the lips on the supersensitive skin of my throat, and the hard dents of two sharp teeth, just touching and pausing there. I closed my eyes in a langurous ecstacy and waited - waited with beating heart.

Sexy sau nu?

Romanul ne dezvăluie şi o preocupare cu o temă mai vastă - anxietatea secolului 19 în plină tranziţie din lumea religioasă, mistică şi misterioasă în cea ştiinţifică, măsurabilă şi demistificată. O luptă între bine şi rău ce poate foarte bine fi văzută ca o confruntare între lumea veche, arhaică şi necruţătoarea şi invincibila modernitate. Mesajul este desigur inteligent nuanţat - căutând să îl învingă pe Dracula, eroii sunt conştienţi că au nevoie de mai mult decât unelte ştiinţifice; au nevoie de credinţă în Dumnezeu (des invocată), de protecţia reală a crucii şi a anaforei. Au nevoie mai presus de toate de înţelepciunea şi cunoştintele închise în superstiţiile ancestrale ce supravieţuiesc secolelor.

Edit: Am citit seria Twilight si mi-a salvat zilele.

3 comments:

iulia said...

toata suflarea adolescentina suspina dupa eroul ciufulit al seriei Twilight. - Brilliant, brilliant :)


i.

Ava said...

Stiu ca citesti Twilight cu aviditate so apreciez simtul umorului:)

iulia said...

m-ai dat de gol :)