
Al doilea gand: Brancusi e universal.
As fi vrut sa fiu la una din seratele sale, cand primea invitati in spatiul sau divin si gatea mere coapte si bunatati romanesti traditionale in lumina focului de soba, si a umbrelor sculpturilor unui artistului-saman.
Iar in atelierul lui reconstituit la Paris, pentru care francezii merita chapeau-bas, m-as intoarce in fiecare an, ca la un loc de pelegrinaj.
Mai mult despre opera sa aici.
No comments:
Post a Comment